Vreau sa scriu despre cartile pe care le citesc si despre ideile continute in ele.De exemplu, astazi m-am concentrat pe ideea de slabiciune.
Nu e vorba de slabiciunile omenirii vorbind in particular ("fiica mea e slabiciunea mea, as face totul pentru ea"). Nu, vreau sa vorbesc despre slabiciuni in general, ca trasatura definitorie a omenirii. Ma refer la situatiile in care omul, fiinta rationala (nu am inteles niciodata de ce i se spune astfel, de vreme ce are creier, dar nu-l foloseste prea des...), se deda la niste practici obscure, cu vadit scop de razbunare.
Pana la urma totul provine din uratime, din complexe, din lipsuri (lipsa dragostei mamei fata de copil cred ca doare cel mai mult si sechelele raman pe viata). Violenta este foarte usor de luat in brate, toata lumea o cunoaste mai mult sau mai putin; oricine a intrat in contact cu ea si foarte multa lume o foloseste gresit si fara discernamant.